Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca


Scipione, Ileana trad. La întoarcerea în Spania, mi-au propus să le dez­ volt ideea într-un scenariu de film. Invitaţia mi s-a părut nespus de atrăgătoare, am început să lucrEz şi încă de la în­ ceput m-am simţit ca peştele în apă. Grupului nostru i s-a alăturat şi Rafael Azcona, cel mai mare autor hispanic de scenarii cinematografice, după părerea mea.

Eu le povesteam ce scrisesem, ei comentau şi ne distram pe cinste.

Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca

Femeia care cauta omul Parakou tot ţinut-o aşa, până am terminat scenariul, fără să renunţ, însă, la temă. M-am gândit că ar fi fost trăsnet să scriu un roman inspirat liber din acel scenariu. Din diferite motive, filmul nu s-a putut încă face. Dar acesta e romanul şi îl dedic, în ordinea apa­ riţiei, lui: Jose Luis Garcia Sânchez Fernando Trueba şi Rafael Azcona, care m-au însoţit în călătorie.

Ce mai?

Emoţionat, emoţionat. VALLEJO Miercuri 22 Martmez admira profilul estompat al zgârie-norilor care se zăreau dincolo de stâlpii balustradei şi-şi mângâia barba, întrebându-se dacă era treaz ori acel oraş straniu era un vis. A înţeles brusc că se deşteptase în zori la Miami şi a izbuc­ nit într-un râs nervos, conştient că delirul abia începuse şi naiba ştia cum mama dracului se va sfârşi totul. Atunci de ce râdea în hohote?

S-a oprit, întrebându-se dacă nu cum­ va înnebunea, şi şi-a prelins privirile pe balustrada ţarcului pe care fratele lui îl construise cu atâta râvnă într-un capăt al terasei de pe acoperiş.

Dar l-a înţepat vezica, s-a ridicat din patul de campanie pe care dormise şi s-a dus în capă­ tul ţarcului, acolo unde curgea în grădină ţeava în Care n-a- vea voie să urineze. Şi-a descheiat prohabul cu Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca, căci avea dreapta în ghips, şi a început să se uşureze, amintin- du-şi ce se mai şucărise frate-său cu o zi în Femeia care cauta Coloca?

ie Casablanca, când îl vă­ zuse apărând ca o fantomă în uşa casei, ce săpuneală îi trăsese şi cum îl bombănise când îi venise ideea năstruşnică şi, după el, salvatoare de a construi ţarcul, a-i rupe hainele şi a-1 în­ chide acolo, ca pe un prizonier cu aer de cerşetor.

Să nu uite, îi spusese frate-său, că intrase ilegal în Statele Unite, venind dintr-o terţă ţară, nu din Cuba. Dacă dădeau de el, pentru obţinerea permiselor de rezidenţă şi de mun­ că avea nevoie, în cel mai bun caz, de un an şi o lună, trei­ sprezece luni în care trebuia să fie întreţinut de familie sau să depindă de mila anglicanilor ori baptiştilor, dârdâind de frig într-un lagăr din nord ori din mid west, unde nici salata nu vorbea spanioleşte.

Frate-său îi spusese că prima soluţie nu 9 era acceptabilă şi că la a doua nici nu trebuia să se gândească. Ca atare, ca să iasă din încurcătură, făcuse un plan în ve­ derea căruia şederea lui pe terasă trebuia să fie absolut clan­ destină.

Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca

Nu putea să iasă din ţarc şi cu atât mai puţin să coboare în casă pe timpul zilei. Nici un membru al fami­ liei, prieten, musafir, încasator ori vânzător nu trebuia să-l vadă ori să ştie de existenţa lui, nici chiar Jeff, nepotul său, care avea vreo cinci ani, se născuse la Miami şi, drept ur­ mare, nu-şi cunoştea unchiul cubanez.

Ii părea rău că lu­ crurile stăteau astfel, căci familia era nespus de importantă, dar nu putea să rişte ca Jeff să-i povestească vreunui prie­ ten că un unchi de-al lui, recent sosit din Cuba prin Mexic, se ascundea pe terasa de pe acoperiş. La Miami, lumea era foarte bârfitoare; toţi, anglos1, evrei, bispanos2 şi negri, îi urau pe cubanezi, fiindcă le invidiau succesele, şi, odată dusă vestea, nimic n-o mai putea opri, iar el ajungea drept la po­ liţie.

Drept care, n-avea voie să coboare în casă decât în zori, la toaletă, şi chiar atunci, de cum ieşea din ţarc, trebuia să meargă în patru labe, sub nivelul parapetului terasei, până la scara în spirală, pe unde se ajungea în curtea din spate, ca să nu poată fi văzut în nici un caz de pe clădirile din jur. Jos, dădea de un Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca de fier prins în perete, a cărui cheie stătea sub covoraşul pe care scria Welcome, amănunt pe care nu trebuia să-l afle nimeni, fiindcă Miami era plin de hoţi.

Cu ajutorul cheii intra în bucătărie, Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca lumina avea să fie tot timpul aprinsă; de acolo, printr-un hol în formă de L, care trecea chiar prin faţa camerei lui Jeff, ajungea la baia copilului, fapt pentru care trebuia, unu, să umble desculţ şi pe vârfuri, şi doi, să nu tragă apa cu uşa deschisă, ca să nu-1 trezească pe Jeff, care avea somnul uşor şi se scăpa în pat din pricina unor coşmaruri pe care le avusese în ultima vre­ me; trebuise să-l consulte un specialist în tulburări psihice 1 In spanglish spgl.

De aceea, trebuia să revină pe terasă tot în tăcere şi, odată ajuns sus, să meargă iar în patru labe, până în paradis.

Pentru că aco­ lo, în ţarc, n-avea alte obligaţii decât să facă plajă, să se ude de trei ori pe zi cu apa de mare din rezervorul de tablă aşe­ zat la un capăt Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca terasei, să strângă cureaua, ca să nu sim­ tă prea tare foamea şi setea, şi să aştepte liniştit. S-a încheiat la prohab, a făcut doi paşi la întâmplare şi s-a oprit brusc, fără să ştie nici Site- ul de intalnire pentru prieteni de ce.

Taguri | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE

Se sim­ ţea la fel de neajutorat ca în copilărie, când frate-său o şter­ gea să joace baseball cu prietenii mai mari, iar el o gonea pe sora lor mai mică, preferând să stea ascuns pe balconaş, în apartamentul părinţilor, şi să-şi închipuie amănunţit cum avea să-i moară fratele.

Acum însă, sentimentele îi erau mai degrabă amestecate.

  1. Pe jumătate an
  2. Чатрукьян тяжело сглотнул.
  3. Site- ul de intalnire din Senegal
  4. Femei singure din Oradea care cauta barbati din Timișoara
  5. Calaméo - Jesus Diaz Spune Mi Ceva Despre Cuba
  6. Kijiji om cautand om

Oricum ar fi fost, aia era cea mai bună soluţie; fiindcă n-ar fi su­ portat să trăiască treisprezece luni pe socoteala fratelui său. A scuipat, cu meschina satisfacţie de a-şi trimite saliva drept în ţeava unde urinase mai înainte.

I se făcuse gura pungă şi ar fi dat oricât numai să şi-o poată curăţa, să ia un mic de­ jun ca la carte şi apoi să se spele pe dinţi, deoarece, fiind stomatolog de profesie, îl obseda igiena bucală. A simţit un cuţit în stomac şi a început să dea ocol ba­ lustradei improvizate care îi delimita lumea, ca şi cum cu 11 asemenea joc îşi putea înşela foamea.

La răsărit, a vă­ zut una dintre arterele lungi, drepte şi fără nici un haz din Miami, mărginită de clădiri prea scunde pentru lăţimea stră­ zii, care, privite de unde stătea, dădeau oraşului aerul nău­ citor al unei sume de suburbii fără centru.

S-a sucit spre apus şi s-a lovit de imaginea ameţitoare a unui expressway, străbătut de sute de automobile, aidoma unor şiruri de Contact Dating Man. nici metalice multicolore. Atunci a hotărât să reconstruiască până la ultimul deta­ liu suma încâlcită a întâmplărilor care îl duseseră acolo, poa­ te izbutea astfel să priceapă soarta şi mai ales să se înţeleagă pe sine, şi pe nepusă masă i-a venit în minte chipul lui Pepe, bătrânul ventilator Westinghouse.

Se purtase într-adevăr urât cu Pepe, atât de urât, că insolaţia care începea Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca iri­ te pielea i se părea o pedeapsă binemeritată.

Pepe fusese un soi de prieten metalic, care îi alinase vipia de nestins din Havana timp de o mie şi una de nopţi, fix până când stă­ tuse, deşteptându-1 şi lăsându-1 să vadă prima verigă din lan­ ţul întâmplărilor care duceau în ţarcul unde acum depăna amintiri, ca un puşcăriaş în celulă.

Şi-a amintit de W-ul de­ senat pe plăcuţa frontală a lui Pepe, care i se păruse întot­ deauna simbolul unui hohot de râs. Ah, de l-ar fi Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca aici, 12 pe terasă, bunul de Pepe l-ar fi ajutat să înfrunte şi arşiţa din Miami! S-a înduioşat cu gândul la bătrânul ventilator pierdut şi a bănuit că, dacă izbutea să emită un soi de bâ- zâit răguşit, aidoma celui pe care îl scotea Pepe noaptea, avea să mai ostoiască arşiţa umedă ca ochii de sobol.

A înce­ put să zumzăie şi a imitat pe rând o albină, un ţânţar, un bâzoi şi un bărzăun, până când miracolul i-a reuşit.

Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca

Da, Pepe bâzâia ca un bărzăun bătrân care, deşi avea accese bruşte de tuse, putea să pună în mişcare chiar şi aerul de plumb din sudul Floridei. S-a sucit în pat, a închis ochii, imitând zumzetul ventilatorului, şi l-a invadat iluzia răcorii.

Dar l-a asaltat şi amintirea clipei fatale când aripile şi zumzetul lui Pepe stătuseră în loc, iluzia s-a destrămat dintr-odată, iar subita sufocare l-a trimis iar în Cuba, în zorii zilei când în­ cepuse delirul care avea să culmineze cu catastrofa. In acea zi, se trezise între cearşafuriude, întrebându-se dacă iar făcuse în pat, ca în copilărie.

Din fericire, lichidul nu era urină, ci sudoare; din nefericire, Pepe se oprise. O clipă, spe­ rase că ventilatorul nu era stricat şi-şi zisese că nu funcţiona pur şi simplu fiindcă opriseră iar lumina în oraş, dip lipsă de petrol. Apăsase pe comutatorul lămpiţei de pe noptieră, ca să-şi verifice ipoteza, dar flama îl obligase să închidă ochii. Dar nici nu pusese bine capul pe pernă, că Pepe iar se oprise.

Se dusese din nou la Pepe, îl plesnise delicat peste faţă, adică Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca carcasa sferică din zăbrele metalice, care ascundea paletele, iar ventilatorul re­ începuse pe loc să funcţioneze.

Totuşi, Martinez se întor­ sese fără grabă în pat, temându-se că gluma aceea foarte proastă avea să se repete, ca şi zăduful care îl copleşea acum, pe terasă. Se aşezase pe marginea patului şi se uitase la Pepe, 13 care continua să zumzăie arţăgos, aşa cum făcuse ani de-a rândul, abia vizibil în lumina tulbure a felinarului, care se filtra din stradă printre obloanele stricate ale singurei fe­ restre din odaie.

Era, fără îndoială, un ventilator magnific. Ajunsese dintr-un salt lângă ventilator, îl pălmuise furios şi continuase să dea în el, deşi Pepe reîncepuse să funcţione­ ze încă de la prima lovitură.

Se îndrep­ tase spre pat, copleşit de un soi de nelinişte şi, fără să-i în­ toarcă spatele lui Pepe, Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca aşezase, cu faţa la el, cu părul fluturând şi pleoapele tot mai grele. Nu reuşise să stea treaz 14 şi căzuse pe spate, mort de somn, dar sărise ca ars de cum sim­ ţise că Pepe se oprise iar.

Renunţase să-l sugrume pe Pepe şi se dusese la geam, întrebându-se dacă fusese cineva atât de amabil în­ cât s-o aducă acasă pe Idalys, căreia în zorii acelei zile îi ve­ nise rândul la al doilea show.

Şi, în caz că da, cine şi, mai ales, de ce? Ghemuit lângă obloanele stricate, încercase să vadă fără să fie văzut. Idalys vorbea însufleţit cu şoferul, iar Martinez se întrebase cine era tipul şi ce voia.

Tocmai atunci îi văzuse sărutându-se, dar din pricina distanţei nu putuse distinge dacă pe obraz ori pe gură, poli­ ticos ori lasciv. Ea coborâse din automobil, iar el se băgase în pat şi făcuse pe mortu-n păpuşoi. N-avea chef de scene.

Idalys nu le suporta, iar el era îndrăgostit până peste cap şi nici n-avea date suficiente ca s-o acuze.

Deşi avea, într-adevăr, mo­ tive de îndoială cu privire la intenţiile şoferului care tocmai apăsa pe acceleratorul bătrânului Chevrolet şi pleca, lăsându-1 pe Martfnez s-o spioneze pe Idalys cu coada ochiului. Ea intrase în odaie cu pantofii în mână. Pe el îl înduio­ şase faptul că-i respecta somnul, dar se întrebase dacă nu cumva pramatia încerca să se strecoare pe şest, ca să nu afle el că venise însoţită.

Idalys îşi scosese rochia dintr-o miş­ care, cu eleganţa pisicii şi farmecul dansatoarei de la caba­ retul Tropicana, şi el nu putuse decât să o admire cu toată fiinţa lui. Doar sângele corcit, de negru, alb şi chinez, care îi curgea prin vine mulatrei putea da naştere mişcărilor si­ nuoase cu care îşi scotea sutienul, căscând.

Uploaded by

Ca să se apere, 15 îşi zisese că Idalys nu era perfectă, că ţâţele îi erau prea mari şi picioarele o idee prea subţiri; dar nu izbutise să uite nici cei cincisprezece ani care îi despărţeau, nici pielea ei de Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca loarea ciocolatei cu lapte, pe fondul căreia clipea întunecat o patină de departe, care amintea în beznă de luciul mat al aurului vechi.

Da, era însurat cu o regină, îşi zisese, sim­ ţind un amestec complicat de orgoliu şi gelozie. Yemayâ în persoană, zeiţa yoruba1a apelor, în carne şi oase şi în di­ rect, cum o alinta el pe plajă, când ieşea din mare plină de nuri, înnebunindu-1 cu şovăiala ei creolă între fecioara ne­ vinovată şi curva înnăscută.

Plin de abnegaţie, îşi plimba­ se privirile peste fesele pline şi rotunde ca portocalele şi peste talia făcută pentru dans şi bucuriile iubirii, aşa cum ea în­ săşi obişnuia să spună când în cartier se dezlănţuia vreo pe­ trecere în cinstea lui Yemayă, sfânta ei protectoare, şi în cele din urmă îi spionase ochii mari, codaţi, de culoarea alunei, strălucind în beznă ca ai unei pantere. Tocmai atunci, Idalys îşi dăduse seama că ventilatorul era oprit, îi dăduse un ghiont cu şoldul, iar Pepe începuse să funcţioneze pe loc.

Ea se băgase în pat, gata să se scuze, comiţând astfel gre­ şeala de a-i accepta implicit rolul de victimă. Din cauza comerţului cu sclavi, populaţia neagră a Cubei are şi strămoşi yoruba.

N-am vrut să fac zgomot. Mi-am scos chiar şi pantofii. Dar, adăugase, privindu-şi picioarele goa­ le, am, într-adevăr, nevoie de pantofi. Marunez simţise că stratagema de a reduce chestiunea la o simplă imprudenţă îl scotea din sărite. In plus, când se aşezase, neobrăzata calculase să-şi legene ţâţele doar la câţi­ va centimetri de buzele lui, probabil cu intenţia precisă de a-i sugera să i le sărute, uitând de toate.

Fusese gata să cadă în capcană, ajunsese chiar să-şi ţuguieze buzele şi să sugă ca un copil, dar chiar atunci şi-l închipuise pe şoferul Chevroletului sugând acelaşi sfârc în aceeaşi noapte, iar ges­ tul lui copilăresc se transformase într-o strâmbătură.

naser-restaurant.ro - Only the Best Free Live Cams

Se întrebase dacă trebuia să deschidă caneaua reproşu­ rilor, dar n-o făcuse, de frică să n-aibă dreptate, şi prefera­ se să accepte orice pretext. Nelămurită, îşi mângâiase pletele lungi, răsfirate de ze­ firul trimis de ventilator. Martinez se simţise ca un idiot, intrase într-o fundătu­ ră din care nu mai putea ieşi decât luând taurul de coarne. Dar adău­ gase: Şi n-ai venit singură. Se trăsese uşor înapoi, luându-i ţâţele din faţă, şi începuse să înşire explicaţii: Am venit cu Jesus, e ta- ximetrist, s-a mutat în vecini, ia turişti la sfârşit de show, e foarte amabil şi s-a oferit să mă aducă pe gratis.

Făcuse o pauză înainte de a da lovitura de graţie: Mai bine decât să vin singură, când se crapă de ziuă, nu crezi?

Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca

Iar el se gândise că spu­ nând da totul se rezolva, aşa că zisese: - N u. Martmez îşi blestemase zilele că zisese nu, când ar fi trebuit să spună da, şi-şi îngăduise plăcerea de a-şi aminti că o cunoscuse în scaunul lui de dentist, într-o după-amiază când ea venise să-şi trateze o carie neînsemnată la o mă­ sea, iar el se simţise îndrăgostit pe veci de incisivii ei uşor distanţaţi şi un pic împinşi înainte, care i se păreau provo­ catori ca ai unei iepuroaice în călduri.

Poate că, dacă ar fi în­ drăznit să-şi treacă limba peste ei, încordarea ar fi dispărut.

Calaméo - Jesus Diaz Spune Mi Ceva Despre Cuba

Dar n-o făcuse, fiindcă ei i se părea ridicolă deformarea lui profesională; niciodată nu izbutise să priceapă cum de-1 ex­ cita atât de mult o simplă dantură. Deci încordarea plutea în aer, dar ea se ridicase în picioare, îşi dusese mâinile la ceafă şi-i dăduse o lovitură plină de căldură cu şoldul.

Expresia făcea parte din dicţionarul privat al familiei. Martmez era nebun după şuapi-şuapi, dar ea făcuse greşeala de a băga în joc unul din­ tre personajele lui Femeia care cauta Coloca?

ie Casablanca, balerina rea de muscă, al cărei desfrâu îl scosese din minţi, nu doar pentru că îl excita, ci şi pentru că îi trezea Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca, şi care, în plus, acum i-1 adusese iar în minte pe taximetrist. Aşa că, pentru a doua oară, voi­ se să zică da şi spusese: - N u.

Cum nu-i trecea prin minte să renunţe, ea se dezbrăcase cât ai clipi şi începuse să cânte şi să danseze Pe morminte rum­ be sfinte. Nu în­ drăznise s-o privească, ştia ce era ea pentru el, dar era in­ capabil să alunge gândul că în fiecare noapte făcea la fel pentru zeci de turişti cărora le curgeau balele şi care, nu­ mai pentru că plăteau în dolari, îşi permiteau luxul Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca a o mânca din ochi, ascultând sunetul vocii ei dulci ca o aca­ dea.

Sigur că la cabaret Idalys nu dansa goală, ci purta peste sex un triunghi mititel, iar peste ţâţe două steluţe sclipitoa­ re din lame; dar nu era mai puţin adevărat că stătea cu fe­ sele în vânt, abia despărţite la cumpăna lor de o brazdă de aţă dentară, sfidare greu de suportat pentru un dentist, ne­ fericit că nevastă-sa dansa la cabaret. Brusc, simţise că ea se cocoţa pe el cântând refrenul.

Idalys repetase versul, iar Martînez se încordase, gândindu-se că ironia întrecea măsura. Cine, dacă nu ea, era marea farmazoană? Cine, dacă nu el, fusese gata să plân­ gă? Se întrebase de ce trebuia plânsă, când ea însăşi îi cerea să n-o facă, de ce nu se lăsa în voia ei, dacă ea îşi luneca sexul deschis, reavăn şi arzător pe pulpa lui Femeia care cauta Coloca?

ie Casablanca cău­ ta buzele, făcându-1 să-i mângâie dinţii cu limba şi s-o pe­ netreze, simţind că din frecarea sexelor se năştea, în cele din urmă, micuţa rumbă sfântă, şuapi-şuapi.

Picioarele au început să-i tremure şi s-a urcat iar în pat, vrând să se 19 masturbeze, dar, de cum s-a întins, a renunţat; ştia că n-a- vea puterea să înfrunte cu pieptul gol umilinţa singurătă­ ţii. A privit soarele, ajuns deja la zenit, a strâns din ochi şi a încercat să se creadă pe plaja de la Varadero, prăjindu-se de plăcere, cu un cocteil cubalibre în mână.

A început să cânte Lacrimi negre şi a tăcut brusc, săgetat de teama că ci­ neva îl putea asculta şi turna. Şi-a adus deodată aminte că era momentul să se ude cu apă sărată, aşa că, ridicându-se din pat, fericit să aibă cel puţin o îndatorire de îndeplinit, s-a oprit în faţa rezervorului plin cu cincizeci şi cinci de ga­ loane de apă de mare, a privit suprafaţa lucioasă a lichidu­ lui, şi-a băgat capul în acesta şi subit s-a gândit ce fantastic ar fi să nu-1 mai scoată niciodată.

Dar l-a scos pe loc, îngrozit de atracţia sinuciderii, şi a privit stupefiat în zare zgârie-norii din downtown, în vre­ me ce apa îi şiroia din păr şi din barbă, răcorindu Ume­ zeala l-a făcut să-şi treacă limba peste buze, care imediat au început să miroasă a sare; s-a întrebat câte zile va putea să suporte, fără să delireze, setea chinuitoare.

S-a întors pe patul de campanie, gândindu-se că izbutise cel puţin să con­ tracareze căldura, hotărât să reia firul istoriei, care avea să-l facă, probabil, să-şi uite de sete şi să-şi afle Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca nebuniei. Dar, amintindu-şi cum adormise imediat după şuapi-şuapi, a început să picotească şi s-a lăsat în voia somnului, spe­ rând că avea să se trezească în alt Breeder Dating Site. şi alt timp.

Dar s-a trezit în acelaşi loc, abia câteva ore mai târziu, arzând ca şi Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca ar fi dormit în mijlocul deşertului. Ce alt­ ceva putea face pe terasă? Idalys dormea lângă el ca un în­ geraş şi avea să doarmă întreaga dimineaţă, că doar de-asta lucra de noapte. Dar el era un simplu muritor, un dentist, şefei lui n-avea să-i pese că se trezise când se crăpase de Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca din pricina lui Pepe, că stătuse treaz din gelozie, că se bu­ 20 curase făcând şuapi-şuapi şi, cu atât mai puţin, că rămăse­ se treaz după aceea, cu gândul Ia Idalys şi taximetristul ei.

Trebuia să se spele, să se îmbrace în goana mare, s-o ia pe Fredesvinda, plicticoasa bicicletă chinezească, şi să iasă fără zgomot, ca să n-o deştepte pe Idalys. Şi, colac peste pupă­ ză, nu-şi putea lua micul dejun, pentru că în cămară era un gol aproape la fel de mare ca în stomacul lui; abia de mai rămăseseră un codru de pâine şi un pic de lapte, păstrate pentru Idalys, care la cabaret Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca mult mai multă ener­ gie decât el la cabinet.

Welcome to Scribd!

Şi-a mângâiat burta, spunându-şi că acum, pe terasa de pe acoperiş, îi era tot atât de foame ca atunci, dar cel puţin nu trebuia să iasă din casă cu trusa de dentist legată de gră­ tarul Fredesvindei, bicicleta leneşă şi instabilă pe care o călă­ rea doar cu două săptămâni în urmă, când locuia în Casablanca, un cătun de lângă golful Havanei, pe ale cărui uliţe distruse şi de neuitat pedala acum din nou în aminti­ re.

Ajunsese în piaţa debarcaderului, având, ca în fiecare zi, intenţia de a prinde şalupa de şapte; dar tocmai în acea di­ mineaţă întârziase câteva minute, din cauza insomniei de după şuapi-şuapi, şalupa era pe plecate, iar trenul electric de Hershey se apropia ca o matahală din rugină, foarte pe­ riculoasă.

Dacă bicicleta ar fi fost mai uşoară, ar Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca putut traversa la timp şinele, dar blestemata de Fredesvinda era atât de grea, că nu se simţea în stare să încerce şi lăsase tre­ nul să treacă printre el şi şalupă şi nu mai avusese vreme s-o ajungă. Privind acum contururile străine ale oraşului Miami, s-a întrebat dacă întârzierea avusese sau nu vreo influenţă asu­ pra destinului său.

N-a ştiut ce să-şi spună, a închis ochii şi a privit golful Havanei de pe debarcaderul din Casablanca. Avea forma unui sex de femeie, o intrare îngustă şi un şe- Femeia care cauta Coloca? ie Casablanca adânc şi desfătător, brusc deschis într-un port întins, cald şi sigur ca Femeia care cauta Coloca?

ie Casablanca uter, dar care tocmai în acea seară avea să de­ vină incubatorul nefericirii lui.