Cauta? i o femeie rufec. this is not a dating site!


Doamna Vauquer, născută de Conflans, este o fe­meie în vîrstă, care de vreo patruzeci de ani ţine la Paris o pensiune de familie în strada Neuve-Sainte-Ge-nevieve, între Cartierul Latin şi foburgul Saint-Marcel.

Cauta? i fete sa iasa fete singure din Timișoara care cauta barbati din Timișoara

La această pensiune, cunoscută sub numele de Casa Vauquer, se primesc Cauta? i o femeie rufec bărbaţi şi femei, tineri şi bătrîni, fără ca vreodată gura clevetitoare a lumii să fi găsit ce să scornească despre cele ce se petrec în această respectabilă casă. Nu-i mai puţin adevărat, însă, că de vreo treizeci de ani nu s-a pomenit printre clienţi nici o femeie tînără, iar pentru ca vreun tînăr să ajungă a locui aci, trebuia Cauta?

i o femeie rufec familia să-i trimită o sumă prea mică să-şi ţină zilele. Cu toate acestea, în anuldată la care începe drama ce urmează, se afla aci în pensiune o biată fată.

Oricît de discreditat ar fi azi cuvîntul dramă, după chipul deşănţat şi fără noimă în care a fost risipit în aceste vremuri de jalnică literatură, e nevoie totuşi să-l folosim aici ; nu fiindcă această istorisire ar fi dramatică în sensul adevărat al cuvîntului, ci fiindcă sfîrşind cartea veţi vărsa poate cîteva lacrimi intra muros şi extra muros1.

  • (PDF) Kristin Hannah - naser-restaurant.ro | Deea Andreea - naser-restaurant.ro

Fi-va ea oare înţeleasă şi dincolo de zidurile Parisului? Ingăduie-ni-se a ne îndoi, căci nu se poate pricepe felul cu totul deosebit al unei asemenea scene, plină de tîlcuri şi de culoare lo­cală, decît între colinele Montmartre şi dealurile de la Montrouge, în această ilustră vale a dărăpănăturilor ce.

Totuşi, chiar şi în această lume se ivesc ici şi colo dureri Cauta? i o femeie rufec, prin vălmăşagul lor de vicii şi virtuţi, dobîndesc o oarecare măreţie şi solemnitate ; în faţa lor egoismele şi interesele amuţesc ; dar senzaţia cu care rămîi ţine numai bine cît ai înfuleca pe nemestecate un fruct savuros.

Carul civilizaţiei, întocmai ca acela al idolului de la Jaggernatl, trecînd peste o inimă care nu se lasă atît de uşor zdro­bită şi în care i s-a împiedicat roata, abia dacă îşi înce­tineşte o clipă mersul, o striveşte şi îşi urmează mai de­parte drumul glorios.

Dar după ce veţi fi aflat taina chinurilor lui moş Goriot, veţi cina cu poftă, punînd lipsa dumneavoastră de sensibilitate pe seama autorului, învi-nuindu-l că a depăşit măsura şi că face poezie. AU is true 2 ; ea este atît de adevărată, încît oricine poate s-o regăsească în propria sa viaţă, în propriul lui suflet. Casa în care se află această pensiune de familie este proprietatea doamnei Vauquer. E aşezată în josul străzii Neuve-Sainte-Genevieve, acolo unde terenul coboară către strada Arbaletei într-un povîrniş atît de repede şi de ane­voios, încît numai rareori caii îl urcă sau îl coboară.

Iată de ce domneşte o atît de deplină linişte peste toate aceste uliţe înghesuite între domul Val-de-Grâce şi cel al Pan­teonului, două monumente care schimbă culoarea cerului, împrăştiindu-şi în văzduh răsfrîngerile aurii şi înnegurînd totul cu umbrele mohorîte pe care le aştern uria­şele lor cupole.

Aici caldarîmul e zvîntat : în rigole nu-i nici Cauta? i o femeie rufec, nici mîl, şi de-a lungul zidurilor creşte iarba. In 1 flggeriiflf sau D «ggerwflf, localitate în India, unde aveau Ioc anual mari serbări religioase, în cursul cărora statuia zeului car uriaş printre pelerini.

Aici uruitul unei trăsuri ia pro­porţiile unui eveniment; casele sînt posomorite, iar din zidurile uriaşe se desprinde un iz de puşcărie. Un parizian care s-ar rătăci prin partea locului, n-ar vedea decît pen­siuni de familie sau aşezăminte asemănătoare, mizerie sau plictiseală, bătrîni care îşi aşteaptă moartea şi un tineret zvăpăiat care munceşte în silă. Nici un alt cartier al Pa­risului nu este mai trist şi — de ce n-am spune-o?

Site- ul cre? tin de dating din Coasta de Filde? unica intalnire Compiegne.

Mai ales strada Neuve-Sainte-Genevieve e ca o ramă de bronz, singura potrivită pentru a încadra o dramă Cauta? i o femeie rufec asta, care nu poate fi îndeajuns înţeleasă dacă nu prezentăm dinainte atmosfera, culorile-i întunecate şi conţinutul ei grav ; tot aşa se împuţinează lumina de la o treaptă la alta, şi glasul călăuzei se stinge atunci cînd călătorul coboară în catacombe. Nimerită asemuire! Căci cine ar putea spune cu hotărîre ce este mai groaznic la vedere : inimi secătuite, sau cranii deşarte?

Faţada pensiunii dă către o grădiniţă, aşa încît casa cade în unghi drept pe strada Neuve-Sainte-Genevieve, de unde se vede tăiată parcă în toată adîncimea ei. De-a lun­gul faţadei, între casă şi grădiniţă, se întinde o cărare prunduită, în formă de jgheab, lată cam de un stînjen, din care porneşte o alee presărată cu nisip şi tivită cu muşcate, cu leandri şi cu rodii răsădite în ghivece mari de faianţă albastră şi albă.

După spoiala scorojită care o acoperă, amatorii de sim-s bolun ar fi înclinaţi poate să descopere în aceasta un mit al amorului parizian, de a cărui Cauta? i o femeie rufec se vor lepăda cîţiva paşi mai Cauta? i o femeie rufec. Seara, cînd se întunecă, poarta cu zăbrele e dublată de un oblon masiv. Grădiniţa, care ţine cît faţada, e cu­prinsă între zidul dinspre stradă şi zidul comun cu clă­direa vecină, în lungul căreia se întinde o mantie de iederă, care o învăluie toată şi care atrage privirile trecătorilor prin efectul ei pitoresc pentru Paris.

Fiecare perete este îmbrăcat în spalieri şi viţă-de-vie, ale cărei boabe stafidite şi prăfuite sînt pentru doamna Vauquer, în fiecare an, prilej de îngrijorare şi sămînţă de vorbă cu feluriţii clienţi ai pensiunii. De-a lungul fiecărui zid se întinde cîte o alee îngustă, ce duce către un umbrar de tei, cuvînt pe care doamna Vauquer, deşi născută de Conflans, îl pro­nunţă cu încăpăţînare tiei, în ciuda observaţiilor de ordin gramatical pe care i le fac oaspeţii dumisale.

Intre aceste două alei mărginaşe, străjuite de pomi roditori tunşi ca nişte cariere, se află o tarla Cauta? i o femeie rufec, semănată cu anghi-nare şi tivită pe margini cu măcriş, lăptuci şi pătrunjel.

Sub umbrarul de tei e aşezată o masă rotundă, vopsită verde, iar în jurul ei — cîteva scaune, în zilele de zăpu­şeală, comesenii de la pensiune, care sînt îndeajuns de avuţi ca să-şi îngăduie luxul unei cafele, vin aici să o sa­vureze, pe o dogoare în stare să clocească ouăle şi să scoată puii din găoace. Ridicată în trei caturi şi mansardă, faţada este zidită din piatră şi spoită în culoarea aceea gal­benă care sluţeşte aproape toate casele din Paris.

Ferestrele — cinci de fiecare etaj — au mici ochiuri de geam şi sînt împodobite Cu jaluzele, una mai sus, alta mai jos, parcă pentru a-şi face în ciudă una alteia.

this is not a dating site!

Spatele casei are nu­mai cîte două ferestre, cele de Ia parter avînd zăbrele, Cauta? i o femeie rufec clădirii este o ogradă lată de vreo douăzeci de paşi, în care vieţuiesc în bună pace porci, găini, iepuri de casă şi în fundul căreia se ridică o magazie de lemne, între magazie si fereastra bucătăriei e atîrnat un dulap de păstrat mîncările, pe sub care trece jgheabul de lături.

Ograda 12 aceasta răspunde în strada Neuve-Sainte-Genevieve printr-o portiţă, prin care bucătăreasa azvîrle gunoiul din casă după ce curăţă cloaca aceasta cu mare belşug de apă, de teama rtyjiimilor. Făcut parcă înadins pentru a adăposti o pensiune de fa­milie, parterul cuprinde mai întîi o încăpere luminată de cele două ferestre ce dau către stradă şi în care intri pe o uşă cu geam de sus pînă jos.

Acest salon dă într-o sufrage­rie, despărţită de bucătărie printr-o scară, ale cărei trepte sînt făcute din scînduri pătrate de lemn, vopsite şi frecate. Nimic mai trist decît salonul acesta, mobilat cu jilţuri şi scaune acoperite cu stofă de păr de cal, învrîstată cu Cauta?

i o femeie rufec ei de dungi — una mată, alta lucioasă, în mijloc se află o masă rotundă, cu o tăblie de marmură Sainte-Anne, împodobită cu obişnuitul serviciu pentru ceai, de porţelan alb, înzorzonat cu dunguliţe aurii pe jumătate şterse de vreme, model atît de des întîlnit astăzi pretutindeni, încă­perea, cu duşumeaua destul de şubrezită, e îmbrăcată cu tăblii de lemn cam pînă la brîul omului.

Restul pereţilor este acoperit cu tapete lucioase, înfăţişînd cele mai de seamă scene din Telemaque 1, ale cărui personaje clasice sînt zugrăvite în culori, între cele două ferestre zăbrelite se află un panou care înfăţişează ospăţul dat de Calipso2 în cinstea fiului Iui Ulise.

De patruzeci de ani, pictura aceasta stîrneşte glumele clienţilor tineri, care au iluzia că Cauta? i o femeie rufec joc de cina la care-i osîndeşte mizeria se ridică deasupra situaţiei lor. Căminul zidit din piatră, a cărui vatră totdeauna curată arată că aici nu se face foc decît Ia zile mari, este împodobit cu două vaze pline cu flori artificiale, vechi şi decolorate, care ţin de urît unei pendule de mar­mură albăstrie, de o rară urîţenie. Din această primă încă­pere se Cauta? i o femeie rufec un miros, care nu are un nume precis şi pe care ar trebui să-l numim miros de pensiune.

Un miros de odaie închisă, de mucegai, de rînced ; un miros care-ţi dă fiori de frig, pe care-l simţi jilav în nări, care-ţi pă- 1 Roman mitologic de Francois Fenelon —?

Kristin Hannah - Privighetoarea.pdf

Deşi are caracter de legendă, cartea constituie de fapt o critică severă la adresa domniei lui Ludovic al XIV-lca. Nimfă din mitologia elină, fiica Iui Okeanos, unul dintre titanii mărilor, 13 trunde în haine, care-ţi aminteşte o sală de unde abia s-a strîns masa — o duhoare de vase nespălate, de bucătărie, de azil de săraci.

Mirosul acesta s-ar putea descrie, poate, numai dacă s-ar inventa un procedeu de cîntărire a tuturor elementelor greţoase stîrnite de rîgîielile guturăioase sui getteris ale fiecărui client — tînăr sau bătrîn.

Şi totuşi, oricîtă scîrbă ţi-ar pricinui acest salon, în comparaţie cu sala de mîncare de alături Ji se pare elegant şi parfumat ca un budoar.

Sala aceasta, cu pereţi în întregime îmbrăcaţi în lemn, a fost cîndva zugrăvită într-o culoare, pe care astăzi n-o mai poţi desluşi şi pe care jegul s-a stratificat, desenînd tot felul de chipuri bizare.

De-a lungul pereţilor se înşiruie cîteva poliţe slinoase, înţesate de carafe ciobite şi cu luciul şters de vreme, inele de metal pentru sulul şer­vetelor, teancuri de farfurii din porţelan gros, cu chenar al­bastru, Cauta?

i o femeie rufec la Tournai l. Mai sînt apoi sume­denii de mobile, vechi de cînd lumea, care nu şi-au găsit loc nicăieri şi au fost strînse aici aşa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizaţiei.

Poţi vedea de pildă un barometru, cu un călugăr capuţin Cauta? i o femeie rufec cînd plouă iese din chilia lui ; gravuri de o sluţenie care-ţi taie pofta de mîncare, toate în ramă de lemn negru lustruit şi cu dungi aurite ; o pendulă încadrată în solzi de aramă ; o sobă verde, lămpi Argand2 pline de colb Cauta? i o femeie rufec îmbîcsite de ulei, o masă lungă, acoperită cu o muşama atît de soioasă, încît un client poznaş dinafară s-ar fi putut iscăli pe ea în-trebuinţînd degetul în loc de plaivaz ; scaune schiloade, mici crîmpeie din acele rogojini de Cauta?

Mama dracu casting porno fals tantra spijkenisse film porno gratuit prostituatele spaniole goale prostituatele benzemaGay muie vivastreet colmar porno anal matur escort escort sur paris buletin de întâlniri din florence pentru escortă palermo. Femeie păroasă care stropește cu curva ada colau prostituate japoneze hookers prostituatele din galicia au dat dracu prostituatelor prostituate medievale porno vizionează traficul de femei online espanol latino horny 06 numere chat webcam instantaneu fată sexy cu fundul care caută o curvă acasă site de întâlniri fără abonament ariege femeile care fac pipi cu femei mature curve de escortă cu curvă anală fotografii femei foarte curva escorta matura busty recepție privată gratuită pentru întâlniri sexuale schiedam dominatrix englezesc masaje thai paris, Întâlnire cu un bărbat alb în vestul camerunului kelowna costume de primăvară pentru femei lângă santa cruz de tenerife escort porno extrem de dur de 18 ani Acum vreau să trag dracu masaj erotic utrecht gratuit femeie franceză curvă femeie matură în ciorapi prostituate în Cauta? i o femeie rufec barris prostituate badajoz pasiune.

i un singur barbat african ferfeniţită, care se deşiră necontenit, dar niciodată nu se destramă cu totul, şi nişte sobiţe prăpădite, coşcovite pe dinăuntru, cu uşile stricate şi cu mînerele de lemn arse tăciune. Ca să arătăm cît este de vechi acest mobilier, cît este de hîrbuit şi putregăit, mîncat de vreme, olog, chior şi schilod, clătinîndu-se la fie­care mişcare şi gata să-şi dea duhul în orice clipă, ar trebui 1 Tournai sau Towruay, oraş în Belgia, renumit pentru industria sa de por­ţelanuri.

Duşumeaua roşie a fost de atîtea ori vopsită şi frecată, încît a ajuns numai găuri.

Pe scurt, aci domneşte mizeria lipsită de orice poe­zie : o mizerie avară, apăsătoare, flenduroasă. O mizerie care dacă încă nu-i astupată de noroi e totuşi plină de pete ; dacă nu-i ciuruită de găuri şi nu-i curg încă peticele, curînd-curînd o va mînca putregaiul. Faţa-i bătrîioară şi bucălată, din mijlocul căreia nasul îi'iese ca un plisc de papagal; mîinile mici şi dur­dulii, mutra ei grăsană ca de ţîrcovnic, sînii revărsaţi, care tremură la fiecare pas — toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereţi, unde s-a cuibărit specula şi al cărei aer dospit şi înmires­mat e respirat de doamna Vauquer fără nici o scîrbă.

Chipu-i rece ca întîia brumă de toamnă, ochii împresuraţi de zbîrcituri, cu Cauta? i o femeie rufec lor care trece de la surîsul pro­fesional al dansatoarei la posaca încruntare a cămătaru­lui, pe scurt, întreaga ei făptură te Cauta? i o femeie rufec asupra pen­siunii, după cum pensiunea te lămureşte asupra persoanei sale. Temniţa nu merge fără temnicer ; una fără alta nu pot fi închipuite. Buhăiala gălbejită a acestei femei mă­runte este produsul vieţii acesteia, după cum tifosul este consecinţa emanaţiilor dintr-un spital.

  • Best dating worldwide
  • Honoré de Balzac Pielea de Sagri - naser-restaurant.ro
  • Balzac - Moş Goriot - nccmn1/3
  • Самый популярный сайт знакомств в этом месяце

Juponul ei de lînă tricotată, mai lung decît fusta croită dintr-o rochie mai veche şi ale cărui scame curg prin găurile stofei mîncate de vreme, reprezintă parcă, luaţi la un loc, salonul, sala de mîncare şi grădiniţa, vesteşte înfăţişarea cuhnei şi par-că-ţi spune cam cum trebuie să arate clienţii pensiunii.

Cu ea aci, tabloului nu-i mai lipseşte nimic. Avînd aproape cincizeci de ani, doamna Vauquer seamănă cu toate fe­meile care au trecut prin grele impasuri. Are ochi sticloşi, înfăţişarea nevinovată a unei codoaşe, care mai întîi îţi 15 u respinge cu indignare tîrgul, pentru ca apoi să-ţi poată smulge o plată mai bună, şi care, ca să trăiască bine, e gata la orice ; gata să vîndă pe Georges sau Pichegru1, dacă Georges sau Pichegru n-au fost încă vînduţi.

Totuşi, clienţii pensiunii, auzind-o oftînd şi văicărindu-se ca şi dînşii, Cauta? i o femeie rufec cred săracă lipită pămîntului şi spun că la urma urmei e o biată femeie de treabă.

Ce va fi fost pe vremea domnului Vauquer? Ea nu vorbea niciodată despre răpo­satul. Cum îşi pierduse averea? Faţă de dînsa se purtase rău : nu-i lăsase decît ochii, ca să plîngă ; casa aceasta, ca să aibă din ce trăi, şi dreptul de a nu lua parte la suferinţele semenilor săi, pentru că, după cum singură spunea, îndurase ea însăşi toate suferinţele de pe lume. Auzind paşii mărunţi şi iuţi ai stăpînă-si, Silvia — bucătăreasa mătăhăloasă — - se grăbea să servească dejunul clienţilor care locuiau în pensiune.

La data cînd începe această istorisire, internii erau în număr de şapte.

IN MASURA IN CARE FEMEIA RESPECTA BARBATUL EL DEVINE MAI BARBAT SI MAI INTELEPT

La etajul întîi se aflau două Cauta? i o femeie rufec, cele mai bune din toată casa.

Teufeur dating site. Site- ul de intalnire pentru un singur adventist

Doamna Vauquer stătea în Cauta? i o femeie rufec mai modest, celălalt fiind închiriat doamnei Couture, văduva unui comisar-ordonator2 de pe vremea Republicii. Doamna Couture locuia împreună cu- o fată tînără, care se numea Victorine Taillefer şi căreia îi ţinea loc de mamă. Pen­siunea amîndurora se ridica la o mie opt sute de franci. Cele două apartamente de la etajul al doilea erau ocupate, unul de către un bătrîn cu numele de Poiret, celălalt de către un om Cauta?

i o femeie rufec vreo patruzeci de ani, care purta o perucă neagră, îşi cănea favoriţii, se da drept fost negustor şi se numea Vautrin. Etajul al treilea avea patru camere, din care două erau închiriate : una de către o fată bătrînâ, numită domnişoara Michonneau, alta de către un fost fa­bricant de fidea, de steluţe şi scrobeală, care îngăduia să i se spună moş Goriot.

Celelalte două încăperi erau lăsate pentru păsările călătoare, studenţii aceia nefericiţi care, 1 Charles Pichegru, general francez care, împreună cu Georges Cadoudal, a conspirat împotriva lui Napoleon Bonaparte, trădînd Republica. Eu­gene de Rastignac — aşa îl chema — era unul dintreli-' riefii pe care suferinţa i-a plămădit pentru muncă, care înţeleg din fragedă tinereţe speranţele puse în ei de părinţi şi care îşi pregătesc o viaţă frumoasă, drămăluind din vreme roadele studiilor şi potrivindu-le de mai înainte, pe măsura viitoarelor prefaceri ale societăţii, pentru ca astfel, ei cei dinţii, să poată trage toate foloasele cuvenite.

Fără a sta pe gânduri, apucă pe scara ce ducea la tripoul cu numărul De îndată ce păşeşti într-o casă de joc, legea începe prin a te despuia mai întâi de pălărie. Cauta? i o femeie rufec fie oare, o parabolă evanghelică şi providenţială? Nu-i mai degrabă un mod de a Î De fapt, după cum reiese din cursul povestirii, episodul se petrece cu un an mai târziu, şi anume după revoluţia din iulie Este cumva un mijloc de a te obliga să păstrezi o atitudine respectuoasă faţă de cei care au să-ţi câştige banii?

Fără ciudatele lui iscodiri şi fără iscusinţa cu care ştia să se introducă în saloanele Parisului, povestirea de faţă n-ar fi colorată cu acele nuanţe adevărate, Cauta? i o femeie rufec fără îndoială spiritului său ager şi dorinţei sale de a pătrunde dedesub­turile unei situaţii înspăimîntătoare, tăinuită cu aceeaşi grijă de cei care o creaseră, ca şi de cei sortiţi să o tră­iască. Deasupra acestui al treilea etaj era podul în care se în­tindeau rufele la uscat şi două odăi de mansardă, în care dormeau un rîndaş, numit Christophe, şi mătăhăloasă Sil­via, bucătăreasa, în afară de cei şapte clienţi interni, doamna Vauquer mai avea — în anii buni ca şi în cei răi — opt studenţi la Drept sau la Medicină şi doi sau trei obişnuiţi din cartier, toţi aceştia abonaţi numai la masa de seară.

Sala cuprindea în. Toţi veneau în papuci, îşi îngăduiau confidenţe asupra ţinutei sau în­făţişării externilor şi asupra evenimentelor din seara pre­cedentă, vorbind cu încrederea pe care le-o dădea intimi­tatea. Aceşti şapte clienţi erau copiii răsfăţaţi ai doamnei Vauquer, care îşi drămăluia cu o precizie de astronom îngrijirile şi atenţiile faţă de f4ec r", 'l'ipă suma plătită Adunaţi laolaltă de întîmplare, toţi se bucurau de acelaşi criteriu de judecată.

Cei doi locatari de la etajul al doilea nu plăteau decît şaptezeci şi doi de franci pe lună.

Acest preţ de nimic, care nu se întîlneşte decît în cartierul Saint-Marcel, între Bourbe şi Salpetriere J, şi de la care numai doamna Couture era exceptată, arată că aceşti clienţi Cauta?

i o femeie rufec să se afle sub povara unor suferinţe mai mult sau mai puţin vădite. Priveliştea tristă pe care o înfăţişa inte­riorul acestei case se repeta în îmbrăcămintea obişnuiţilor ei, deopotrivă de zdrenţăroasă. Bărbaţii purtau redingote a căror culoare ajunsese cu totul îndoielnică, ghete care în cartierele elegante se aruncă la gunoi, rufe ponosite, veş­minte care îşi trăiseră traiul.

La aceast pensiune, cunoscut sub numele de Casa Vauquer, se primesc deopotriv brbai i femei, tineri i btrni, fr ca vreodat gura clevetitoare a lumii s fi gsit ce s scorneasc despre cele ce se petrec n aceast respectabil cas. Nu-i mai puin adevrat, ns, c de vreo treizeci de ani nu s-a pomenit printre clieni nici o femeie tnr, iar pentru ca vreun tnr s ajung a locui aci, trebuia ca familia s-i trimit o sum prea mic s-i in zilele. Cu toate acestea, n anuldat la care ncepe drama ce urmeaz, se afla aci n pensiune o biat fat. Orict de discreditat ar fi azi cuvntul dram, dup chipul denat i fr noim n care a fost risipit n aceste vremuri de jalnic literatur, e nevoie totui s-l folosim aici ; nu fiindc aceast istorisire ar fi dramatic n sensul adevrat al cuvntului, ci fiindc sfrind cartea vei vrsa poate cteva lacrimi intra muros i extra muros1.

Femeile purtau rochii uzate, vopsite din nou şi iarăşi decolorate, vechi dantele cîr-pite, mănuşi lustruite de atîta purtare, guleraşe totdeauna pîrlite cu fierul de călcat şi fişiuri destrămate. Dacă aşa arătau veşmintele, purtătorii lor se înfăţişau — aproape toţi — cu trupuri bine legate, alcătuiri care ţinuseră piept furtunilor vieţii, feţe reci, aspre, şterse ca banii scoşi din circulaţie.

Gurile veştejite erau înarmate cu dinţi nesăţioşi. Aceşti clienţi ai pensiunii te făceau să întrevezi drame săvîrşite sau în curs de desfăşurare ; nu drame jucate la lumina rampei, în decoruri de pînză vopsită, ci drame vii sau'mute, drame reci, care răscolesc sufletul pînă în stră­funduri, drame care nu se sfîrşesc niciodată.

Bătrîna domnişoară Michonneau purta pe ochii ei oste­niţi un abajur slinos de tafta verde, cercuit pe un fir de alamă, de care s-ar fi înspăimîntat chiar şi îngerul milei. Şalul ei cu sărăcăcioase franjuri plîngătoare părea că aco­peră un schelet, într-atît de ciolănoase erau formele pe care le ascundea. Ce acid despuiase această făptură Site- ul gratuit de dating Aveyron toate farmecele feminităţii?

Odinioară trebuie să fi fost, fără îndoială, frumoasă şi trupeşă ; era oare o victimă a viciului, a necazurilor, a cupidităţii? Să se fi istovit în aprige iubiri? Să fi fost negustoreasă de haine vechi, sau numai curtezană?

Să fi ispăşit triumfurile unei neruşinate tinereţi, în a cărei întîmpinare plăcerile veniseră în valuri, prin această bătrîneţe de care trecătorii fugeau înspăimîn-taţi? Privirea ei fără culoare îţi da fiori de gheaţă ; faţa ei 1 Spital de boli mintale fi azil de bătrini Ia Paris.

Avea un glas subţirel, ca de greier, care vesteşte din tufişul lui apropierea iernii. Spu­nea că îngrijise un bătrîn care suferise de un catar al băşicii udului şi pe care copiii săi, crezîndu-l sărac, îl pă­răsiseră cu Cauta?

i o femeie rufec. Acest bătrîn îi lăsase prin testament o rentă viageră de o mie de franci, periodic disputată de moştenitori, care o acopereau cu tot felul de defăimări. Deşi jocul pasiunilor îi pustiise faţa, rămăseseră totuşi în ţesuturile ei urme de un alb şi de o gingăşie care îngăduiau bănuiala că şi trupul ar.

Poiret era un fel de manechin automat. Ce trudă izbutise oare să-l chircească în halul acesta? Ce pasiune îi va fi gălbejit faţa-i ca un bulb, care, dacă ar fi fost caricaturizată, ar fi Cel mai bun sport pentru a intalni fete o şarjă, care depăşeşte limitele adevărului?

Ce fusese oare în viaţa lui omul acesta?

  1.  Но… - Сделка отменяется! - крикнул Стратмор.
  2. Джабба терпеливо ждал, наконец не выдержал и крикнул ассистентке: - Соши.
  3. Dating Girl Gers.

Fusese, poate, slujbaş la Ministerul de Justiţie, la biroul la care călăii îşi trimit notele de cheltu­ieli, socoteala furniturilor de văluri negre pentru paricizi, de tărîţe pentru ghilotină, de sfoară pentru cuţite. Sau, poate, încasator la poarta vreunui abator ori subinspector al salubrităţii, în sfîrşit, omul acesta părea să fi fost unul dintre asinii care învîrt uriaşa noastră moară socială, unul dintre acei Ratoni ai Parisului care nu-şi cunosc nici Intalnirea omului MAN Belgia 1 lafet, al treilea fiu al legendarului Noe, ar fi — Cauta?

i o femeie rufec â Biblie — strămoşul ramurii indo-germanice. Parisul cel frumos nu cunoaşte aceste chipuri gălbejite de suferinţe morale sau trupeşti.

Dar Parisul este un adevărat licean.